Index:
1. Principalele funcții ale substanțelor nutritive ale plantelor
|
Nutrient
|
Funcţii
|
|---|---|
|
Azotul (N)
|
Sinteza proteinelor (creștere și randament).
|
|
Fosforul (P)
|
Diviziunea celulară și formarea structurilor energetice. |
|
Potasiul (K)
|
Transportul de zaharuri, controlul stomatelor, cofactorul multor enzime, reduce susceptibilitatea la boli ale plantelor și la stresele a-biotice, contracarează salinitatea.
|
|
Calciul (Ca)
|
Un bloc important în pereții celulari și reduce sensibilitatea la boli.
|
|
Sulful (S)
|
Sinteza aminoacizilor esențiali cisteină și metionină.
|
|
Magneziu (Mg)
|
Partea centrală a moleculei clorofilei.
|
|
Fier (Fe)
|
Sinteza clorofilei.
|
|
Mangan (Mn)
|
Necesar în procesul de fotosinteză.
|
|
Bor (B)
|
Formarea peretelui celular. Germinarea și alungirea tubului de polen.
Participa la metabolismul si transportul zaharurilor.
|
|
Zinc (Zn)
|
Sinteza de Auxine.
|
|
Cupru (Cu)
|
Influențe în metabolismul azotului și carbohidraților.
|
|
Molibden (Mo)
|
Componenta enzimelor reductazei și a enzimei azotazei.
|
2. Curbe de absorbție a substanțelor nutritive
Semănare: 14 iulie, Tip de sol: Nisip, Densitatea plantelor: 100.000 plante / ha
|
Daily uptake (kg/ha) |
 |
|
|
Days after seeding
|
După cum se poate observa în figura 1, cea mai mare absorbție de nutrienți apare în primele 60 de zile de creștere și un alt vârf are loc după prima îndepărtare a fructelor. Prin urmare, planta necesită o aplicare mare de azot la începutul sezonului de creștere, cu aplicări suplimentare după etapa de apariție a fructelor. Eficiența de utilizare a azotului îmbunătățită și randamente mai mari se obțin atunci când azotul este aplicat pe mulci de polietilenă și cu 12 aplicări săptămânale de N într-un sistem de irigare prin picurare (Nutrigation ™).
Cel puțin 50-90% din totalul azotului trebuie aplicat sub formă de azot (NO3-).
3. Funcțiile N-P-K în ardei
Azotul (N) contribuie la creșterea vegetativă a plantelor de ardei. Este important ca planta, la atingerea etapei de înflorire, să fie bine dezvoltată vegetativ, sau va avea un potențial redus. S-a constatat că plantele de ardei răspund pozitiv (prin creșterea numărului de flori și fructe) la concentrații mai mari de azot decât normele obișnuite pentru alte culturi.
Fosforul (P) este esențial pentru dezvoltarea normală a rădăcinilor și organelor reproducătoare (flori, fructe, semințe). Fosforul foarte disponibil este necesar pentru stabilirea transplantului. Lipsa de fosfor în sol va duce la dezvoltarea ramurilor prea mici și scurte, a multor muguri nedezvoltați și a mai puțin fructelor în general. Fosforul adecvat îmbunătățește maturarea timpurie a fructelor.
Potasiu (K) - niveluri adecvate sporesc acumularea de carbohidrați și rezistența la temperaturi scăzute și boli. Vezi figura 2.
Deficiența de potasiu încetinește ritmul de creștere al plantelor de ardei. Simptomele deficienței de potasiu sunt: pete maronii la marginile frunzelor și fructelor, iar uneori există ondularea și uscarea frunzelor. Deficiența severă de potasiu va întârzia transportul zaharurilor în plantă, ceea ce duce la acumularea amidonului în frunzele inferioare.
Figura 2: Efectele potasiului (K) asupra randamentului de ardei, cu o rată constantă de N de 224 kg / ha
|
Randament de ardei (MT/ha)
|
 |
|
|
K2O rate (kg/ha)
|
Tabelul 4: Exemplu de metode de cultivare opționale și dozele necesare de nutrienți macro și secundari ai plantelor..
|
|
Greenhouse
|
Open Field
|
|---|---|---|
|
Expected yield (T/ha)
|
75 - 200
|
11 - 140
|
|
Plant density (plants/ha)
|
50,000 - 100,000
|
30,000 - 50,000
|
|
Nutrients Uptake (kg/ha)
|
||
|---|---|---|
|
N
|
390 - 920
|
116 - 705
|
|
P2O5
|
200 - 330
|
132 - 276
|
|
K2O
|
640 - 1530
|
174 - 1155
|
|
CaO
|
100 - 210
|
38 - 174
|
|
MgO
|
60 - 150
|
22 - 115
|
|
S
|
40 - 50
|
35 - 40
|
4. Tulburări nutriționale la ardei
Apariția și dezvoltarea slabă a fructelor, creșterea limitată, formarea defectuoasă a florilor și îngălbenirea frunzelor sunt unele dintre simptomele cauzate de deficiențele de nutrienți din plantele de ardei. Tabelul simptomelor deficienței vă ajută să vă dați seama de ce tip de deficiențe suferă planta de ardei și vă sfătuiește să evitați simptomele de exces și de toxicitate.
Putregaiul cenușiu Botrytis cinerea (BER)
BER are loc mai ales în condiții de vreme caldă. Fructele sunt afectate în primele etape ale dezvoltării (10-15 zile după apariția fructelor), cauza este legată de rata de furnizare a calciului la fructe, care este mai mică decât rata de creștere a fructelor. Aceasta duce la prăbușirea anumitor țesuturi din fructe, demonstrată ca fiind BER. Factorii care favorizează BER sunt direct legați de absorbția limitată de calciu și transportul către fructe, cum ar fi salinitatea ridicată, temperaturile ridicate și intensitatea ridicată de creștere și deficitul de apă.
Petele ardeiului
Pata neagră sau ”stip” este prezentată în fructe sub formă de pete cenușii / negre, care se dezvoltă sub piele în peretele fructului în momentul în care fructul atinge un diametru de 8 centimetri sau mai mult. Pe măsură ce fructele se maturizează, petele se măresc ușor și devin verzi sau galbene. ”Stip” este o tulburare de calciu, cauzată de dozele excesive de N-NH4 și K. Susceptibilitatea variază foarte mult în funcție de soi.
Tabelul 5: Simptome vizuale expuse de plantele de ardei în tulburări de nutriție.
|
Nutrient
|
Simptomele de deficiență
|
Simptome de exces / toxicitate
|
|---|---|---|
|
Nitrogen
|
Dezvoltarea plantelor încetinește treptat. Uscarea treptată, începând cu marginile frunzelor, a zonei dintre venele inferioare ale frunzelor. Pețiolele se îndoaie și se agață în jos, paralel cu tulpina. Planta dezvoltă puține flori și apariția fructelor este slabă. Receptaculul fructului este subțire, iar ovarul este mic. Uneori nu există o dezvoltare a fructelor deloc pe plantă, iar pe acele plante care dau roade, fructul este deformat.
 |
Plantele sunt de obicei de culoare verde închis, au frunze abundente, dar de obicei cu un sistem radicular restrâns. Înflorirea și producția de semințe poate fi retardată.
|
|
Phosphorus
|
Plantele prezintă o creștere limitată. Frunzele sunt dure și fragile la atingere. Formarea florilor este defectă. Puține flori se dezvoltă, iar în cele care se dezvoltă, doar una din patru sau cinci dezvoltă un fruct. Fructul este subdezvoltat, cu un recipient subțire și foarte puține semințe. Sistemul rradiculare nu este dezvoltat.
  |
Nu există simptome primare tipice. Deficiențele de cupru și zinc pot apărea din cauza fosforului excesiv.
|
|
Potassium
|
Petele galbene de cloroză apar între venele frunzelor, în primul rând în frunzele inferioare. Venele și zonele adiacente acestor pete nu își schimbă culoarea. Ulterior, petele clorotice devin mai deschise. (Acest lucru poate fi văzut mai ales în părțile superioare ale plantei). Există puține fructe și nu prea multe fructe, care sunt mai mici decât de obicei.
 |
De obicei nu este absorbit excesiv de plante. Potasiu excesiv poate duce la deficiențe de magneziu, mangan, zinc sau fier.
|
|
Sulfur
|
Face ca frunzele să devină gălbui.
|
Reducerea creșterii și dimensiunea frunzelor. Simptomele frunzelor sunt adesea absente sau slab definite. Uneori, îngălbenirea intervenală sau arderea frunzelor.
|
|
Magnesium
|
Este un aspect comun pe plantele de ardei. Galbenul frunzelor este evident în zonele intervenale, iar venele rămân verzi. Cele mai vechi frunze sunt afectate mai întâi. Uneori, deficiența de magneziu apare atunci când au fost făcute aplicări excesive de potasiu. Poate apărea și în condiții de vreme extrem de caldă.
 |
Foarte puține informații disponibile.
|
|
Calcium
|
Motivul cel mai obișnuit pentru boala putregaiului cenușiu Botrytis cinerea (vezi figura 7). Aceasta poate fi corectată prin pulverizare foliară de clorură de calciu sau azotat de calciu. Informații suplimentare în jos.
  |
Nu există simptome vizibile consistente. De obicei asociat cu carbonatul excesiv al solului.
|
|
Iron
|
Simptomele apar la etapele ulterioare ale creșterii. Frunzele tinere se estompează și apoi devin galbene în zonele dintre vene. Venele rămân verzi.
|
Rar evident în condiții naturale. A fost observat după pulverizări foliare manifestate sub formă de pete necrotice.
|
|
Chloride
|
Frunze ofilite, a căror culoare devine apoi bronz clorotic și necrotice.
Rădăcinile sunt șiștăvite și se îngroașă în apropierea vârfurilor. |
Arderea sau pârlirea vârfurilor sau a marginilor frunzelor. Bronzarea, îngălbenirea și căderea frunzelor și uneori cloroza. Dimensiuni reduse ale frunzelor și ritm de creștere mai mic.
|
|
Manganese
|
Pete clorotice între venele superioare ale frunzelor.
|
Uneori cloroză, distribuție inegală a clorofilei. Reducerea creșterii. Leziunile frunzelor se pot dezvolta ulterior.
|
|
Boron
|
Deficitul se manifestă foarte repede. Frunzele inferioare se ondulează în sus. Creșterea este oprită. Planta dezvoltă o tulpină groasă și scurtă. Vârful se usucă și frunzele devin galbene de jos în vârful plantei. Vezi figura 8. Există o producție redusă de flori, iar apariția fructelor este slabă.
Deficitul de bor, punctele de creștere mor și se descompun, iar frunzele sunt necorespunzătoare:
 Excesul de bor:
  |
Îngălbenirea vârfului frunzei urmată de necroza progresivă a frunzei care începe la vârf sau margini și se îndreaptă spre nervura principală a frunzei.
Vezi figura 9. |
|
Zinc
|
Frunzele devin înguste și mici în ardei.
|
Zincul excesiv produce în mod obișnuit cloroză de fier la plante.
|
|
Copper
|
Apar tarziu in stadiul vegetativ. Marginile frunzelor se ondulează și se usucă. Frunzele și fructele devin înguste și dreptunghiulare.
|
Creștere redusă urmată de simptome de cloroză de fier, oprirea creșterii, ramificare redusă, îngroșare și întunecare anormală a rădăcinilor.
|
|
Molybdenum
|
Frunzișul devine galben-verde, iar creșterea este oarecum restrânsă. Deficitul apare cel mai frecvent pe substraturi acide.
|
Rareori observate. Uneori frunzele devin galbene aurii.
|
5. Standarde de analiză a frunzelor
|
|
Deficient
|
Normal
|
High
|
|---|---|---|---|
|
|
% of dry matter
|
||
|
N
|
2-2.5
|
3-4
|
4-5
|
|
P
|
0.25
|
0.3-0.4
|
0.4-0.6
|
|
K
|
2
|
3.5-4.5
|
4.5-5.5
|
|
Ca
|
1
|
1.5-2
|
5-6
|
|
Mg
|
0.25
|
0.25-0.4
|
0.4-0.6
|
|
Na
|
|
0.1
|
|
Table 7: Micro plant nutrients contents in pepper plant leaves.
|
|
Deficient
|
Normal
|
High
|
|---|---|---|---|
|
|
ppm of dry matter
|
||
|
Fe
|
50-100
|
200-300
|
300-500
|
|
Mn
|
25
|
80-120
|
140-200
|
|
Zn
|
25-40
|
40-50
|
60-200
|
|
Cu
|
|
15-20
|
24-40
|
|
B
|
|
40-60
|
60-100
|
|
Mo
|
|
0-4
|
0.6
|
6. Plant nutrients requirements
Tabelul 8: Cerințe nutriționale ale ardeiului în seră.
|
Expected yield
(Ton/ha) |
Removal by yield (kg/ha)
|
Uptake by whole plant (kg/ha)
|
||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
N
|
P2O5
|
K2O
|
CaO
|
MgO
|
N
|
P2O5
|
K2O
|
CaO
|
MgO
|
|
|
25
|
50
|
15
|
87
|
12
|
7
|
140
|
35
|
201
|
107
|
32
|
|
50
|
100
|
30
|
175
|
25
|
15
|
221
|
57
|
330
|
153
|
49
|
|
75
|
150
|
45
|
262
|
37
|
22
|
303
|
79
|
457
|
198
|
64
|
|
100
|
200
|
60
|
350
|
50
|
30
|
384
|
101
|
585
|
244
|
81
|
|
125
|
250
|
75
|
437
|
62
|
37
|
466
|
123
|
712
|
290
|
97
|
|
150
|
300
|
90
|
525
|
75
|
45
|
547
|
145
|
841
|
336
|
114
|
|
175
|
350
|
105
|
612
|
87
|
52
|
629
|
167
|
968
|
381
|
129
|
|
200
|
400
|
120
|
700
|
100
|
60
|
710
|
189
|
1096
|
427
|
146
|
Tabelul 9: Cerințe nutriționale ale ardeiului în câmp deschis.
|
Expected yield
(Ton/ha) |
Removal by yield (kg/ha)
|
Uptake by whole plant (kg/ha)
|
||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
N
|
P2O5
|
K2O
|
CaO
|
MgO
|
N
|
P2O5
|
K2O
|
CaO
|
MgO
|
|
|
20
|
40
|
12
|
70
|
10
|
6
|
121
|
30
|
173
|
95
|
28
|
|
40
|
80
|
24
|
140
|
20
|
12
|
191
|
49
|
282
|
137
|
43
|
|
60
|
120
|
36
|
210
|
30
|
18
|
261
|
67
|
390
|
179
|
57
|
|
80
|
160
|
48
|
280
|
40
|
24
|
331
|
86
|
499
|
221
|
72
|
|
100
|
200
|
60
|
350
|
50
|
30
|
402
|
105
|
608
|
263
|
86
|
|
120
|
240
|
72
|
420
|
60
|
36
|
472
|
124
|
716
|
305
|
100
|
|
140
|
280
|
84
|
490
|
70
|
42
|
542
|
142
|
825
|
347
|
115
|